ADRIAN ORDEAN

Nu vă dați seama cât de mult mă bucur că astăzi voi scrie despre un om super minunat,un om, pe care îl admir, un adevărat campion al muzicii, iar acesta este nimeni altul decât domnul Adrian Ordean.

Știu că zic de toți campionii despre care scriu că sunt minunați,dar eu am numai prieteni minunați,nu? Domnul Adi se află acolo în topul meu de oameni minunați! Prima oară am vorbit cu domnul Ordean prin 2011, deoarece am avut nevoie de un negativ,mai exact să îmi facă negativul melodiei ,,Trurli" ,varianta Paulei Seling... Bineînțeles că după ce am cântat eu acea variantă a piesei, toți copiii au vrut-o și ei,dar eu nu am dat negativul....chiar dacă au spus că îmi plătesc negativul.Ei l-au contactat pe domnul Ordean și răspunsul lui a fost scurt și la obiect ,, Doamnă/Domnule eu am scris 4000 de piese, am bani. Dacă vreți negativul o contactați pe doamna Simionescu și ea decide dacă îl dă sau nu!". De atunci domnul Adi a devenit ,,prietenul" meu. Știu că este cam mult să zic că este prietenul meu,dar eu cel puțin așa îl consider....dacă dânsul nu ,asta e!
Aș vrea să vă mărturisesc faptul că pe la 9 ani când mama mi-a zis de domnul Adrian Ordean,eu eram ceva de genul ,,Și cine este? Nu am auzit în viața mea de el" ....da, știu că sună ciudat,dar așa este... îmi este foarte rușine că nu știam cine este ADRIAN ORDEAN! Am căutat pe internet informații despre domnul Adi și nu îmi venea să cred că, de fapt, eu știu aproape toate piesele compuse de dânsul. Atât piesele de la Compact cât și piesele de la A.S.I.A....mai ales piesele de la A.S.I.A, fiindcă atunci când aveam 9 ani,melodia mea preferată era ,,Sună periculos"! O cântam de dimineața până seara și aveam și coregrafie pe ea. Abia așteptam să îl cunosc pe maestru! Și l-am întâlnit pentru prima oară,față în față, chiar la Sibiu, la festivalul mamei ,, Hermannstadtfest",unde este președinte de onoare al festivalului și președintele juriului... Țin minte că aveam puține (mari) emoții,dar așa sunt mereu când întâlnesc pe cineva important! Abia reușeam să îl iau în brațe pe domnul Adi,mai ales că el este un om mare și eu acolo un om mic , ,,juma' de buletin" .
Așadar,pe parcursul acestor aproape 7 ani l-am cunoscut din ce în ce mai bine pe domnul Adi. Mi-a scris și o piesă, intitulată ,,Prieteni mereu" ... cantam piesa la toate spectacolele mele! Chiar și la finalul clasei a 8-a am cântat piesa (mai exact la premiere)! Și îmi plăcea atunci când mă întreba lumea ,,Este piesa ta? Tu ai scris-o?" ... și cel mai mult îmi plăcea să zic ,,Da,este piesa mea! Domnul Adrian Ordean a compus-o pentru mine"... iar ceilalți rămâneau ,, mască".

Am uitat să menționez faptul că pe lângă negativul melodiei ,,Trurli" , domnul Adi mi-a făcut si negativul piesei ,,Jocul Țambalelor" - Johnny Răducanu. Ce pot să zic? Cu aceasta piesă de Jazz am avut numai de câștigat! La toate concursurile (unde mergeam cu piesa) luam premii foarte mari! Cele mai mari! Piesa mi-a purtat foarte mult noroc, iar eu sunt sigură că acest noroc este nu de la piesă ci de la negativ,care este făcut de domnul Adi!
Cel mai mult la domnul Adi îmi place că este sincer...foarte sincer și mai ales realist! El spune totul pe față și ador asta la o persoană! Când îl cunoști, el pare a fi un om așa liniștit,care nu se ceartă,nu înjură etc. Bine așa și este,dar uneori mai spune niște ,,rekt-uri" (așa zicem noi adolescenții și un ,,rekt" presupune practic o realitate despre o persoană) și atunci când aud rămân șocată! Adică acesta ete un alt motiv pentru care domnul Adi are tot respectul meu!
Datorită maestrului am cunoscut o grămadă de persoane minunate, cum ar fi chiar domnul Bogdan Dragomir,despre care am scris în articolul nr.4....pe domnul Bogdan îl mai întâlnisem,dar cu ajutorul domnului Adi am văzut cine este cu adevărat! (Dacă nu ați citit încă articolul cu domnul Bogdan Dragomir vă invit să o faceți ca să vedeți mai multe detalii). O altă persoană,pe care am întâlnit-o cu ajutorul domnului Ordean este chiar doamna Dida Drăgan, pe care mi-am dorit din suflet să o cunosc! Și mai sunt și alte persoane,dar despre acestea am să scriu în următoarele articole!

De asemenea,nu vreau să închei acest articol fără să menționez de cartea autobiografică a domnului Adrian Ordean , intitulată ,,După ani și ani"! Am citit și eu cartea! Este absolut MINUNATĂ! În carte, domnul Adi povestește toate întâmplările și experiențele sale în lumea muzicii și atunci când le citiți simțiți că acesta vorbește cu d-voastră! Mă bucur foarte mult că am reușit să ajut și eu la decorul cărții! Domnul Adrian a spus la lansarea cărții ,,(...) Și Dominique,un copil de 14 ani a ajutat la confecționarea coperții" .... În primul rând aveam atunci 15 ani și NU! Nu am ajutat ci eu am făcut toată coperta! Sunt foarte mândră de acest lucru și trebuie să mă laud! Coperta este superbă! Modestă mai sunt,ce să zic! 

În concluzie, domnul Adrian Ordean este un om minunat și îl ador! Așadar, haideți să vedem ce ne spune acesta!

1. Ce v-a motivat să urmați un drum în această lume a muzicii? A fost greu?

,,Am avut noroc cu părinții, am cochetat cu muzica încă de la vârsta de 4, 5 ani…Îmi amintesc că aveam acasă un <<pick-up>> și <<plăci>>, adică discuri LP de ebonită cu tot ce se găsea pe piață la ora aceea, pe care le frecam toată ziua și cântam cântecele cu cuvinte cu tot, exasperând-o pe mama de multe ori.

La 6 ani am început să studiez vioara la <<Școala de muzică>>. Le mulțumesc tot părinților că s-au gândit la vioară, acest instrument minunat. Nu știu cum au făcut alegerea asta. Poate și pe considerente de economie de spațiu, pentru că acolo unde locuiam în perioada aceea, nu aveam prea mult loc, era doar o bucătărie foarte mică și o cameră mai spațioasă. Mai târziu, când ne-am mutat pe lângă <<Podul minciunilor>>, am avut camera mea și chiar o pianină, neagră. Dar ce m-a făcut să îmi adun gândurile și să-mi clarific intențiile pentru ce urma să fac mai departe a fost o întâmplare din `69…       

Sfârșit de decembrie 1969, zăpada scârțâie sub picioare, grăbindu-mă împreună cu ai mei, să ajungem la petrecerea de revelion organizată de un unchi, din partea tatălui meu, unde urma să ne întâlnim cu mai multe rude și desigur cu verii mei. Țin minte că la televizor puteai vedea muzică populară, voie bună, momente umoristice, muzică ușoară etc. Am stat lipit de micul ecran o noapte întreagă pentru că în program era anunțată și formația Sincron. Au cântat pe la 5 dimineața, nu mai știu ce piesă, dar oricum nu conta, puteau să cânte și <<Podul de piatră>>, eram leșinat după ei și după ideea de grup. De fapt, am iubit muzica, asta m-a motivat.”

2. Care are fost cea mai frumoasă experiență,pe care ați trăit-o în cariera d-voastră?

,,Nu le pot aranja într-un <<top 10>> sau altceva de genul ăsta…Pentru că am avut o grămadă de experiențe frumoase ca violinist, basist, chitarist, membru al unor trupe de rock, inginer de sunet, primul studio particular de înregistrări din România. Apoi ca producător muzical, orchestrator, aranjor și desigur experiența de compozitor…Dar nu voi putea uita niciodată primul contact cu muzica live, ca chitarist, alături de grupul sibian <<Stereo>>, cei 5 ani petrecuți în Poiana Brașov alături de atâția instrumentiști valoroși, plecarea la trupa Roșu și Negru, întâlnirea cu Bucureștiul, radio-ul, televiziunea, apoi plecarea la trupa <<Compact>>, Sfinx, Schimbul 3, apoi ca producător muzical, evoluția fulminantă a grupurilor A.S.I.A., Amadeus, Pops, Bliss, care nu a făcut decât să îmi dea încredere pentru mai departe. O experiență uimitoare a fost întâlnirea mea cu Dida Drăgan, prietenia  și colaborarea noastră care durează de aproximativ 30 de ani.

Începând de la primul an de vioară, de la nenumăratele nunți unde am cântat chiar și ca solist vocal, până la cele mai mari scene pe care am urcat împreună cu trupele mele…toate au fost niște experiențe grozave…și îmi doresc să mă surprindă și de acum încolo, cât s-o mai putea…”

3. În viitor, v-ar plăcea să organizați un festival,unde se vor cânta doar melodiile compuse de d-voastră?

,,Mi-ar plăcea să organizez un festival dar nu sunt bun la chestia asta, așa că prefer să mă alătur unui organizator profesionist și să îmi aduc aportul meu ca jurat, compozitor sau mai știu eu în ce fel. Piesele mele au fost scrise în cea mai mare parte pentru grupuri de rock sau pop, pentru că mie mi-a plăcut întotdeauna să plec la treabă împreună cu prieteni, instrumentiști…cât mai mulți. Altfel curge viața atunci când atmosfera se încinge în culise sau pe scenă înaintea concertelor înconjurat de colegi, mi se pare că e altfel decât să iei în piept toate problemele care apar în cariera ta, de unul singur.

Nu mi-ar plăcea ca într-un festival să se cânte doar piesele mele…m-aș simți destul de ciudat să nu se cânte și altceva, mai ales că în felul ăsta aș putea priva publicul de posibilitatea de a se bucura și de alte piese extraordinare, scrise de colegi de-ai mei…nu?”

4. Considerați că muzica este cea mai importantă în viața d-voastră sau sunt și alte lucruri fără de care nu puteți  trăi?

,,Nu aș da muzica pe nimic. Am fost norocos să urmez cariera asta…nu am avut șefi niciodată și nici nu aș fi putut concepe așa ceva...Nu am stat drepți nici măcar în armată. Cu ajutorul muzicii am cutreierat o treime din globul pământesc, am văzut lucruri nemaipomenite și am întâlnit oameni grozavi.. Așa că ce a trebuit să fac eu pe lume, aia am făcut. Mi-au plăcut și imi plac și alte lucruri desigur, dar cum să explic eu…

Se pare că în viața mea, iubirea pentru muzică a fost cea mai puternică…mai puternica chiar decât iubirea pentru o fată, iar asta urma să fie una dintre legile nescrise pe care le-am urmat, una din legile cu care am defilat fără oprire și pe care o respect și astăzi. Asta nu înseamnă că fetele nu au avut locul lor special. Oricum, au fost la o distanță foarte mică de <<iubirea>> de pe locul întâi, la un milimetru, însă milimetrul ăla a făcut întotdeauna diferența.“

5. În viitor va mai apărea continuarea cărții d-voastră ,,Dupa ani și ani" ?

,,Am început să scriu…sper să am timp suficient ca să mă pot ambala la așa ceva. Am nevoie de toate amintirile mele, de amintirile altora, trebuie să fiu motivat de dragostea sau ura cu care am fost răsplătit de-a lungul anilor…Merg înainte cu bune și cu rele, cu motoarele încă pornite.”

 * Aici puteți viziona una dintre cele mai frumoase melodii scrise de domnul Adrian Ordean! P.S. este melodia mea preferată de la dânsul!
,,Singur te caut în noapte" - Compact